ETICĂ ŞI VOLUNTARIAT

NUMELE CURSULUI: ETICĂ ŞI VOLUNTARIAT OBIECTIVUL CURSULUI: informarea despre conceptul de voluntariat şi mecanismul de participare la nivel comunitar GRUPUL ȚINTĂ: oricine poate face voluntariat STRUCTURA CURSULUI: 1 Definiţie voluntariat. Coduri de etică şi voluntariat. 2 Caracteristicile voluntariatului 3) Beneficiile voluntariatului 4) Drepturile obligaţile voluntarilor 5) Coordonarea voluntariatului 6) Managementul voluntarilor 7) Voluntariat pentru persoane cu nevoi speciale 8) Voluntariat pentru persoane vârstnice 9) Voluntariat pentru copiii din centrele de plasament 10) Voluntariat ecologic DURATA CURSULUI: 6 ore Cost: gratuit FORMATORI: -Adriana Mihaela Macsut, Doctorand Filosofie; - Teolog Ştefan Grosu, Casa Bak de Sighişoara COMPETENȚE OBȚINUTE: -1) să definească şi precizeze caracteristicile voluntariatului; -2) să cunoască drepturile şi obligaţiile voluntarilor; 3) să cunoască şi sa aplice legislaţia din domeniul voluntariatului în vigoare în Romania; 4) să diferenţieze între diverse tipuri de activităţi de voluntariat; -5) să cunoască experienţa altor voluntari; -6) să identifice şi să folosească metode diferite de recrutare/motivare/ evaluare a voluntarilor, -7) să utilizeze o abordare profesionistă de management a lucrului cu voluntarii din cadrul proiectelor

ETICA MEDICALĂ (BIOETICĂ)

Numele cursului: Bioetică Obiectiv: prezentarea cerinţelor etice din medicină Public tinţă: în principal se adresează persoanelor din mediul medical dar şi oamenilor obişnuiţi care sunt potenţiali pacienţi I Bioetică, origini răspândire şi definiţii I.1 Apariţia Bioeticii I.2 Principalele centre de bioetică din lume I.3 De la etica medicală la bioetică I.4 Problema definiţiei I.5 Caracterul interdisciplinar I.6 Bioetica în România. Desconsiderarea rolului de etician în domeniul medical. Problema mitei în domeniul medical II Justificare ştiinţifică. Formarea gândirii bioetice şi metodologia cercetării în bioetică. II.1 Justificarea ştiinţifică (epietemologică) II.2 Raportul dintre medicină şi bioetică II.3 Modele bioetice II.4 Metode de cercetare II.5 Legea morală şi legea civilă III Introducere privind omul. Bazele antropologiei. III. 1 Viaţa şi formele ei III.2 Originea vieţii III.3 Pro şi contra evoluţionismului III.3 Etici antropocentrice şi anti-antropocentrice III.4 Umanizarea în medicină III.5 Valorile corpului uman III.6 Transcendenţa III.7 Corpul uman şi consumismul IV Bioetica, genetica şi diagnosticul prenatal. Bioetica şi avortul. Bioetică, sexualitate şi procreare umană. Bioetica şi tehnologiile de fertilizare in vitro IV.1 Ingineria genetică IV.2 Probleme ale diagnosticării şi screening-uri prenatale IV.3 Diagnosticarea preconceptivă şi premaritală IV.4 Clonarea, aspecte etice IV.5 Diagnostic prenatal. Tehnici invazive şi non-invazive IV.6 Genetica prenatală IV.7 Punctul de vedere al bioeticii despre avort. Avortul terapeutic. Avortul eurogenetic. Legea avortului şi refuzul din motive de conştiinţă. Refuzul din motive de conştiinţă şi avortul voluntar. Forme ascunse de motiva ale avortului legal. Prevenirea avortului spontan IV.8 Embrionul în studiul geneticii şi al biologiei umane. Momentul animării (apariţie suflet) IV.9 Delimitarea tematică în bioetică, sexualitate şi procreare umană IV.10 Sexul copilului şi sexul psihologic IV.11 Procreare şi relaţia conjugală IV.12 Etica unei procreări responsabili şi contracepţia IV.13 Fertilizarea in vitro şi aspecte morale ale ei IV.14 Stimularea eugeniei. Evaluarea etică a selectări sexului şi aspectelor fizice ale copilului care urmează a se naşte IV.15 Problema mamelor surogat IV.16 Bioetica şi sterilizarea. Cazuri concrete grave V Bioetica şi experiementul asupra omului. Bioetica şi transplanturile de organe. Bioetica, eutanasia şi demnitatea morţii. V.1 Experiementul clinic ce medicamente V.2 Experimente pe embrioni şi fetuşi umani avortaţi V.3 Transplantul de organe V.4 Problematici etice ale eutanasiei. Terapia paleativă a durerii. Adevărul pentru pacientul terminal VI Bioetică, genom şi computere. VI.1 Bioetica la intersecţia dintre genom şi computaţional VI.2 Lege şi bioetică în programarea codului biologic VI.3 Utilizarea informaţiei genetice şi protecţia sufletului. VI.4 Controlul cercetării ştiinţifice. Tehnici în nano-tehnologie Durata : 18 ore Formatori: - Adriana Mihaela Macsut, doctorand filosofie , - Teolog Ştefan Grosu, Casa Bak de Sighişoara Competenţe -să se informeze asupra existenţei la nivel internaţional a unor protocale etice, normative privitoare la practica experimentală şi clinică; -să cunoască existenţa unei dinamici etice în domeniul sanitar, necesară a fi cunoscută atăt de personalul sanitar cât şi de pacienţi Alte informaţii necesare În măsura în care este posibil un asemenea curs ar trebui să se ţină sub egida Ministerului Sănătăţii.

MORALĂ COMPUTAŢIONALĂ ŞI INIŢIERE ÎN COMPUTERE

În societatea cunoaşterii fiecare om trebuie să ştie cum fucţionează un computer aşa că un curs de iniţiere în acest sens este binevenit. Pe de altă parte, descoperirile ultimelor decenii din cadrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au dus la cristalizarea unor spaţii noi virtuale, în cadrul cărora sunt necesare abordări morale specifice. Numele cursului: Morală computaţională Obiectiv: examinarea modului functionarii unui computer precum şi a cerinţelor morale ale lumii computaţionale Grupul ţintă: persoane interesate să înţeleagă lumea computaţională Structura Cursului I Lumea computaţională - bloguri, bloggeri şi blogging, reţele de socializare, pagini web II Bloggeri sau jurnalişti III Vocea morală. Pro sau contra unui cod etic în lumea computaţională IV Pericolele prietenilor din lumea computaţională V Elemente de istoria computerelor VI Baza de date (hardiskul) şi suportul de programe (softul) VI Bolile computerelor (viruşi, defecte tehnice) Formatori: - Drd Adriana Mihaela Macsut; - Teolog Ştefan Grosu; - Alexandru Olah, asistent computaţional Durata: 18 ore Cost Competenţe -să înţeleagă etica din spaţiul virtual, - să deprindă cum funţionează un computer

CONSILIERE ÎN PSIHOLOGIA RELIGIEI

DE LA PSIHOLOGIA GENERALĂ LA PSIHOLOGIA RELIGIEI NUMELE CURSULUI: Consilierea în psihologia religiei OBIECTIVUL CURSULUI: să prezinte problematica motivaţiei credinţei în psihologia religioasă GRUPUL ȚINTĂ: persoane preocupate de problemele credinţei din punct de vedere psihologic Structura Cursului I O scurtă istorie a psihologiei generale şi a psihologiei religiei. Excursus de pshianaliză de la Freud la Jung. II Problematica motivaţiei în psihologie şi religie III Stadii ale dezvoltării în psihologie. Vârstele spirituale III Personalitatea şi diversitatea în psihologie generală. Dezvoltarea personalităţii în psihologia religiei IV Psihotrauma. Doliul. Drama lui Iob şi drama psalmistului ca dramă a omului din toate timpurile. Credinţă şi necredinţă. În ce cred acei care nu cred? Metanoia paulină. DURATA CURSULUI: 8 ore Formatori: - Drd. Adriana Mihaela Macsut, Şcoala Doctorala de Filosofie, Departamentul de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei, Universitatea Bucureşti -Ştefan Grosu, absolvent, Catedra De Ştiinţe Biblice, Facultatea De Teologie Didactică, Institutul Teologic Romano-Catolic Sfânta Tereza, Bucureşti COMPETENȚE OBȚINUTE: -să diferenţieze motivaţia în psihologia generală şi psihologia religiei - să diferenţieze între stadiile dezvoltării umane în psihologie şi vârstele spirituale - să-şi dezvolte credinţa religioasă în funcţie de temperamen

Consiliere spirituală

OBIECTIVUL CURSULUI: să prezinte experienţa spirituală GRUPUL ȚINTĂ: persoane preocupate de problematica spirituală Structura cursului I Problematica metodologică în consilierea spirituală. Dezvoltarea personalităţii şi problematica religioasă. II Experienţa spirituală II.1 Experienţa religioasă modernă şi postmodernă II.2 Experienţa spirituală în creştinism. Isihasmul ortodox. Contemplaţia catolică II.3 Experienţa religioasă în iudaismul tradiţional şi în cabala II. 4 Experienţa religioasă în islam II. 5 Experienţa religioasă în budism. Budismul tradiţional. Budismul Zen. Budismul tibetan II.6 Experienţa religioasă în hinduism III Cazuistică în consilierea spiritual creştină . Cum se tratează mândria, avariţia, autompătimirea, invidia, lăcomia lenea, problemele conjugale? Cum se abordează problematica depresiei şi a schizofreniei? IV Colocviu de direcţiune spirituală creştină . Purificarea spirituală. Noţiuni despre sfinţenie. Post, rugăciune şi milostenie. Terapie neotestamentară: războiul din suflet şi roada spiritului DURATA CURSULUI:18 ore Cost Formatori: - Adriana Mihaela Macsut, Doctorand Filosofie; - Teolog Ştefan Grosu, Casa Bak de Sighişoara COMPETENȚE OBȚINUTE: -să diferenţieze motivaţia în psihologia generală şi psihologia religiei; - să diferenţieze între stadiile dezvoltării umane în psihologie şi vârstele spirituale; - să-şi dezvolte credinţa religioasă în funcţie de temperament

Consiliere existenţială

NUMELE CURSULUI: Consiliere existenţială OBIECTIVUL CURSULUI: să prezinte experienţa spirituală GRUPUL ȚINTĂ: persoane preocupate problematica existenţială Structura cursului I De la filosofia antică la religie. Moira şi daimon. Şcolile filosofiei antice (pitagoreică, socratică, platonică, aristotelică, neo-platonică, elenistică) II Criza anti-intelectuală a filosofiei. Filosoful ca dascăl de adevăr. Filosofia ca mod de viaţă. (,,Luaţi Platon nu Prozac!”) III Problematica metafizicii III Treptenic sufletesc. Directive umaniste. Calea devenirii existenţiale în accepţia lui Mircea Florian şi Ludwig Wittgenstein IV Nihilismul. Filosofia creştină. Calea contemplației filosofice prin metoda Ignațiu de Loyola DURATA CURSULUI: 8 ore Cost: Formatori: - Adriana Mihaela Macsut, Doctorand Filosofie; - Teolog Ştefan Grosu, Casa Bak de Sighişoara COMPETENȚE OBȚINUTE: -să înţeleagă neliniștea existențială --------------------------------------------------------------------------------

Jurnalismul de la mit la realitate

Numele cursului: Jurnalismul de la mit la realitate Obiectiv: demistificarea mijlocelor mass-media Grupul ţintă: persoane interesate de fenomenul mass-media Durata (în ore): 10 ore (5 cursuri de 2 ore) Structura cursului 1 Omul fiinţă socială (Aptitudini, Relaţii interpersonale în grup şi între grupuri, rolul familiei şi al comunităţi naţionale şi internaţionale, rolul mass-media în viaţa comunităţii) 2 De la limbajul literar la limbajul mass media. Cum se scrie o ştire şi cum se citeşte o ştire pentru radio şi televiziune? De la presa scrisă la mass-media audio-vizuală 3) Jurnalismul o fetreastră spre lume. Jurnalistul ca slujitor al verbelor a fi şi a informa. Obiectivitate şi subiectivism în mass-media. Diferenţa dintre un eseu (pagină de jurnal) şi un articol jurnalistic. La ora actuală în mod greşit se merge pe ideea jurnalistului actor la locul acţiunii. 4) Mass media şi opinia publică (definiţii, clasificări, libertatea presei, dreptul la imagine, calomnia). Libertate şi responsabilitate individuală şi în mass-media. Mass-media infomează şi deformează 5) Viitorul în mass-media De la jurnalimul de presă scrisă şi audio-vizuală la presa on line şi blogging. Durata (în ore): 10 ore (5 cursuri de 2 ore) Formatori - Drd. Adriana Mihaela Macsut, Şcoala Doctorala de Filosofie, Departamentul de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei, Universitatea Bucureşti -Ştefan Grosu, absolvent, Catedra De Ştiinţe Biblice, Facultatea De Teologie Didactică, Institutul Teologic Romano-Catolic Sfânta Tereza, Bucureşti Competenţe - să înţeleagă rolul mass-media în societate; - să înveţe cum se scrie o ştire; - să înveţe să scrie o ştire şi să citească o şire pentru radio sau televiziune; - să înţeleagă ce înseamnă obiectiv şi subiectiv în presă