Conferinţă de singularitate la nivel înalt

Şfârşitul lunii octombrie (26-30 octombrie) a marcat la Universitatea din Suceava conferinţa internaţională Phaede (Filosofia Ingineriei şi Artefactului în Era Digitală), având ca temă Ingineria singularităţii (lucrările au avut loc în limba engleză) – eveniment ştiinţific remarcabil în viaţa Universităţii şi în Bucovina.
Manifestarea, a precizat prof. univ. dr. Viorel Guliciuc, coordonatorul acesteia, constituie a doua ediţie a conferinţelor PHEADE (Filosofia Ingineriei şi Artefactului în Era Digitală), organizate de Catedra de Filosofie, Ştiinţe Sociale şi Politice a universităţii sucevene, în colaborare cu Societatea Română de Filosofie, Inginerie şi Tehnoetică (,,născută” la Suceava). Prima conferinţă care a avut loc în 2009 a fost încununată cu un volum publicat de prestigioasa Cambridge Scholar Publishing. Conferinţa din 2010 a reunite pe plaiul bucovinean prestigioase
personalităţi contemporane având cercetări în domeniul roboticii, nanotehnologiei, ingineriei genetică (din Brazilia, Canada, Franţa, India, Israel, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, S.U.A. şi bine- înţeles România), cadre didactice universitare, doctoranzi, cercetători uindependenţi, în total un număr de circa 50 de participanţi.
Mentorii evenimentului au fost profesorii universitari Emilia Guliciuc şi Viorel Guliciuc.
La conferinţă au susţinut referate participanţii care sunt veritabile personalităţi ale domeniului filosofiei şi ingineriei, cadre didactice universitari şi cercetători din Brazilia, Israel, India, Fran- ţa, Italia, Anglia, precum şi din Canada şi Mexic (online), dar, fireşte, şi din ţară, şi din Suceava.
Workshopul a fost inaugurat de către prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim, cancelarul Universi- sităţii din Suceava, care a arătat că este încântat de prezenţă foarte numeroasă şi valoarea aca- demică a referenţilor.
Leimotivul conferinţei a fost singularitatea, un concept din futurologie referitor la impli- cațiile pe care le are progresul tehnico-științific foarte accelerat pentru specia umană. Viitorul de fapt este déjà aici iar specia umană trebuie să se adapteze din mers la o dezvoltare exponenţială. De exemplu în România se scria încă cu maşini de scris iar informatica era un domeniu încă science-fiction iar acum arată prof. univ. Dan Milici ( de la Universitatea din Suceava, partici- pant la conferinţă) se vorbeşte de soft computaţional ca metodă educaţională.
Original a părut discursul în plen al prof. univ. Florin Munteanu din Bucureşti care într-o engleză americană, desprinsă din filmele de acţiune, care a încercat să stabililească o legătură ,,haotică” între inginerie, etică, singularitate şi new-age.
O surpriză deosebită a fost discursul lui Kuruvilla Pandikattu, conf. univ. dr. la Institutul Papal din Poona şi director adjunct al Institutului Indian de Ştiinţă şi Religie (Indian Institute of Science and Religion) care a punctat în mod clar implicaţiile tehnoeticii în domeniul singulari- tăţii . De precizat că filosoful indian este un discipol al specialistului de nivel mondial în istoria religiilor, Mircea Eliade, iar lucrarea lui de doctorat a filosofului Indian e dedicată hermeneuticii lui Paul Ricoeur.
Punctul forte a fost prof. univ. Marcelo Dascal, de la Universitatea din Tel-Aviv (un specialist recunoscut la nivel mondial pentru cercetările sale filosofice) care a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii ,,Ştefan cel Mare”. Evenimentul a avut loc pe 28 octom- brie 2010, ora 9,00 . De remarcat că Marcelo Dascal, este născut în Brazilia, din părinţi origi- nari din Bucovina (tatăl a urmat liceul la Rădăuţi). Cadrul solemn a reunit în Aula Rectoratului la prezidiu pe prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, rectorul universităţii sucevene, prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim, cancelarul Universităţii sucevene, prof. univ. dr. Teodor Dima, de la Universitatea ,,Al.I. Cuza” din Iaşi, prof. univ. dr. Aurel Codoban, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ştefan Purici, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii din Suceava, în centru manifestării fiind prof. univ. dr. Marcelo Dascal de la Universitatea Tel-Aviv din Israel iar în sală fiind pe participanţii la Conferinţa PHEADE 2010 precum şi cadre didactice şi studenţi.
Se impune o scurtă prezentare a laureatului. Marcelo Dascal este şi licenţiat în inginerie electrică al Universităţii Sao Paolo din Brazilia. Personalitatea ştiinţifică a fost ilustrată de căre
complexa Laudatio prezentată de Sorin Tudor Maxim. Studiile sale în filosofie de studiul se axează îndeosebi pe controverse şi importanţei lui Leibniz în istoria filosofiei, filosofiei limba- jului, filosofiei ştiinţei. Actulamente, Marcelo Dascal este profesor la Universitatea din Tel Aviv. A predat la universităţi din SUA, Brazilia, Mexic, Franţa, Italia, Portugalia, Elveţia, şi a deţinut importante funcţii de cercetare. Este preşedinte al Asociaţiei de Filozofie Noul Israel şi al Aso- ciaţiei Internaţionale pentru Studiul Controverselor. În 2003 şi 2008 a fost ales şi reales membru în Comitetul de conducere al Federation Internationale des Societes de Philosophie (FISP).
Marcelo Dascal are şi o bogată activitate editorială: este co-fondator şi redactor al revistei filozofice internaţionale „Manuscrito” (Campinas, Brazilia), fondator şi editor a două serii de cărţi în ebraică şi co-editor al unei serii de carte în limba engleză.
Modest, Marcelo Dascal a mulţumit pentru distincţie şi a mărturist auditoriului ataşamentul sufletesc faţă de Bucovina, locul naşterii tatălui său precum şi pritenia şi respectul faţă de iniţiatorul şi coordonatorul conferinţelor internaţionale PHEADE, prof. univ. dr. Viorel Guliciuc şi preţuirea faţă de lumea academică suceveană şi din România. Emoţionat de aplauzele şi solemnitatea momentului, proaspătul Doctor Honoris Causa al Universităţii ,,Ştefan cel Mare, Marcelo Dascal, şi-a împărtăşit fericirea cu soţia şi cei 8 universitari şi cercetători bra- zilieni care au dorit să fie de faţă la ceremonialul înaltului titlu,
În aceiaşi zi au susţinut connferinţe reputaţi filosofi despre singularitate Luciano Floridi şi Lorenzo Magnani.
De menţionat conferinţa în plen a prof. Univ. dr. Aurel Codoban (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca) care a vorbit despre privind identitatea şi diferenţa în realiatea virtual. Au urmat Colin T.A. Schmidt, conf. univ. dr. şi cercetător la Universitatea Maine (Le Mans- Laval) Lorenzo Magnani, University din Pavia & Guangzhou, prof. univ. dr Ana Carolina Regner, Universitatea Vale do Rio dos Sinos care au insistat pe necesitatea adaptării omului la impactul singularităţii. Apoi prof . dr Mihai Valică a prezentat un punct de vedere strict-modo ortodox referitor la omul văzut între imago Dei, filosofie, tehnologie şi apocalipsă.
Conferinţele împărite pe secţiuni fost susţinute de către Ionel Ciprian Alecu Bogdan Baghiu Ana Bazac Razvan Buzatu Mircea Bejenar, Georges Charpenthier, Alexandu Caragea, Felicia Ceauşu. George Ceauşu, Horia Costin Chiriac, Dorel Cernomazu, Claudio Dascal, Vasile Demciuc, Petar Gramatikoff , Stefan Grosu, Ionut Isac, Byron Kaldis, Konstantin Khroutski, Adriana Mihaela Macsut, Dan Milici, Mariana Milici, Gabriela Platon, Alina Popa, Dorin Popa, Bogdan Popoveniuc, Daniela Pet Rosel, Sheldon Richmond, Marian Taranu Traian-Dinorel Stanciulescu, Kayo Uejima, Niadi Cernica.
Lucrările au fost împărţite în mai multe secţiuni, desfăşurate pe trei zile:
-secţiunea despre ferestrele şi feţele singularităţii coordonată de către cercetătorul clujean Ionut Isac (care a susţinut o lucrare despre superinteligenţă şi singularitate) şi de către ,,cancelarul” universităţii sucevene, Tudor Sorin Maxim (care a prezenat o lucrare despre etica prospectivă) şi Dan Milici (având o conferinţă despre legătura dintre performanţa sportivă şi tehnologie);
-secţiunea minte, identitate şi singularitate coordonată de către Dorin Popa (care a prezentat o lucrare despre negocierea identităţii în lumea virtuală);
-secţiunea stranietăţii umanismului atribuită lui Florin Munteanu care avut un efectiv circuit restrâns membrilor cercului de ştiinţa complexităţii din Bucureşti care încearcă să facă din analiza asupra new-age o ştiinţă;
-secţiunea Dumnezeu, Singularitate şi Apocalipsă, coordonată de către Traian Dionorel Stânciulescu (care a prezentat o lucrare despre legătura dintre metafizică şi singularitatea creativităţiii);
-secţiunea umanitatea în faţa erei tehnologiei coordonată de către Ionuţ Isac şi
-secţiunea despre viitorul umanităţii într-o lume tehnologică supervizată de către Bogdan Popoveniuc (care a avut un referat despre psihologia singularităţii).
Lucrările au fost închise cu o secţiune în plen care a reunite trei conferinţe susţinute de către:
-Anna Carolina Regnier care a prezentat o lucrare despre legătura dintre Darwinism şi singularitate,
-Ademar Ferreira care a conferenţiat despre relaţia dintre singularitate şi robotică şi
-Claudio Dascal care a făcut consideraţii despre modul de interacţiune dintre singularitate şi ingineria telecomunicaţiei.
Frumoasele studente de la Facultatea de Filosofie a asigurat oficiul PR alături de către lector. Dr. Bogdan Popoveniuc şi asist. Dr. Mariu Cucu fiind supervizaţi de către maestrul de cere- monie prof. univ. dr. Viorel Guliciuc. Fotograful oficial al manifestării a fost Mircea Nanu-Muntean.
Un moment deosebit al manifestării a fost vizita la mănăstirile Putna, Voroneţ şi Suce- viţa. Participanţii au păşit astfel îm lumea spiritualităţii bucovinene. Meditaţia despre singula- ritate trebuie totuşi făcută într-o accepţie care să nu îl rupă pe om de Dumnezeu pentru că omul este creatură iar divinitatea este creatoare.
Conferinţa s-a şfârşit acum dar întrebările rămân:
-care este limita până unde poate merge simbioza cu artificialul fără să afecteze umanul,
-care este limita până unde poate fi apelată tehnologia în medicină şi inginerie,
-cât poate ,,artefactul” să prelungească viaţa trupului uman,
-care este viitorul indistincţiei şi distincţiei artificial-natural.
-care este urmarea unei dezvoltării tehnologiei umane dacă nu ţine cont de ,,umanitatea” şi complexitatea fiinţei umane.
Cercetătorii singularităţii descriu un viitor în care specia umană va fi împărţită în două:
-deţinătorii care au inteligenţă superioară şi ar putea trăi sute de ani, şi
-nondeţinătorii, care rămân blocaţi în formele tradioţionnale, corporale de existenţă.
Acest viitor al singularităţii se întrevede a fi o versiune „Frankenstein", în care oameni încearcă a se juca de-a Dumnezeu. Există teama că inteligenţa artificială care ar ajunge să subjuge omenirea. Aceste nelinişti despre viitorul desacralizat şi rupt de divinitate al omenirii au fost îm-părtăşite auditoriului de către călugariţa de la Voroneţ, Gabriela Platon (drd în filosofie).
Deja savantii caută universuri virtuale paralele prin experiementele lor. Universul compu- taţional este déjà aici iar omul conectat la diferite reţele de socializare este o realitate. Pare că lumea a devenit un imens sat planetar. Încotro curge totuşi viitorul omenirii pentru că aşa cum spunea Parmenide ,,totul curge”. Paradigma filosofică a viitorului va fi tocmai singularitatea iar în acestă provocarea a viitorului omul trebuie să fie, aşa cum spunea în vechime Protagoras, măsura tuturor lucrurilor.
Au consemnat Adriana Macut şi Ştefan Grosu (care a realizat şi fotografiile).

P.S.1) Pentru ca virtualii citorii să poată intra în atmosfera conferinţei vă prezentăm două linkuri:
-cu programul ştiinţific http://www.goldenideashome.com/pheade2010/Scientific%20Program%20PHEADE%202010.pdf
- cu rezumatele referatelor prezentate
http://www.goldenideashome.com/pheade2010/Book%20of%20abstracts%20-%20PHEADE%202010.pdf
Vă urăm lectură plăcută!
P.S.2) Singularitatea rămâne o povestire despre viitor dar şi o modalitate prin care viitorul ne proviacă să gândim o nouă abordare etică. Subsemnaţii (Adriana Macsut şi Ştefan Grosu) au prezentat la această manifestare un referat despre singularitate şi bioetică.